Clopotele
sau limbajul lumii ca mit
Severina Batca
Clopotele sunt simboluri ale limbajului, sunt mostre ale culturii care au reuşit să transceandă veacurile. Fiecare om a văzut clopote, fiecare dintre noi ştie o anumită semnificaţie a clopotului. Ele sunt vectori ai unui limbaj universal, transportând mesajele mai departe, trecând peste graniţe culturale sau teritoriale. În faţa clopotului, oamenii se apropie şi îşi regăsesc temători originile, se redescoperă şi înţeleg că viaţa lor izvorăşte până la urmă dintre aceleaşi vestigii de mult apuse.
Expoziţia “Proiectul unei limbi universale” a demonstrat fascinaţia pe care clopotele o exercită asupra fiecăruia dintre noi. Oamenii au venit la Galeriile Sigma pentru a descoperi o poveste frumoasă, un pasaj din viaţa strămoşilor, o clipă de sanctitate rafinată. Clopotul, ca vedetă, clopotul, ca liant, şi nu în ultimul rând, clopotul, ca simbol.
Povestea clopotului este fascinantă în simplitatea ei şi totuşi poate fi privită ca o chintesenţă a naturii umane. Câte dintre descoperirile noastre nu au fost simple accidente, de câte ori nu am atins cu mâna insondabilul fără să ne dăm seama de asta. De pe coastele Africii şi până în îndepărtata Asie, din America în Europa, de la rafinamentul marilor biserici la simplitatea sanctuarelor izolate, clopotele au jucat un rol decisiv în istoria umanităţii.
Cultura noului mileniu va fi cultura mozaicului. Informaţii preluate din filme, din cărţi, influenţe muzicale, ajutorul nepreţuit al Internetului, reminiscenţele vechilor tradiţii, toate asamblate de individ, trecute printr-un filtru propriu, rearanjate, îmbogăţite, personalizate. Viitorul se va deschide în faţa celor ce vor avea puterea să accepte noul, iar dacă ştim cum anume să le prezentăm, clopotele pot redeveni ceea ce au fost odată. Un mijloc de apropiere.
Spectacolul pus în scenă de artişti, sunetul clopotelor diferite prin însăşi esenţa lor, toate s-au contopit într-o seară ca de basm în care oamenii au uitat de căldura de afară şi au privit în sus, spre cer, printre clopotele care încă se leagănă, netulburate. Miile lor de ani încă nu s-au terminat.
Profesorul Ovidiu Oana este autorul Trilogiei PROIECTUL UNEI LIMBI UNIVERSALE
- Partea I - “SUFLETUL” cuprinde o selecţie de peste 1.200 poezii, licenţe poetice, creaţii populare, colinde, ghicitori şi proverbe despre clopote, clopoţei, tălăngi şi zurgălăi. Textele sunt culese din literatura română şi cea universală. Această parte va fi ilustrată cu poze din colecţia privată a domnului Oana.
- Partea a II-a - “NEGURA” este structurată în următoarele capitole:
- Confesiunea unui clopot
Cap. 1 - O privire spre începuturi
1.1 - origini
1.2 - atestări
1.3 - definiţii
1.4 - listă utilizări clopote
1.5 - listă utilizări clopoţei
1.6 - dicţionar universal pentru clopote
Cap. 2 – Povestiri şi adevăruri despre clopote
2.1 – Clopotele României
2.2 – Clopotele Asiei
2.3 - Clopotele Africii
2.4 – Clopotele în Europa creştină
2.5 – Clopotele în Lumea Nouă
2.6 – Clopote ale Păcii şi Libertăţii
2.7 – Clopote pe ape şi sub ape
2.8 – Clopotele în literatură
Cap. 3 – Clopotele în muzică sau muzica clopotelor
Cap. 4 – Clopoţeii sferici
4.1 – Zurgălăi
4.2 – Tiger Bells
Aceasta parte prezintă evoluţia clopotelor de la origini până în prezent, în marile zone geografice şi culturale (7 continente), pe categorii/tipuri (clopote, clopoţei, talăngi, zurgălăi) şi pe domenii (selectiv) literatură, muzică.
- Partea a III-a “CREDINŢA” se doreşte în fapt a fi un album care prezintă câteva dintre cele mai reprezentative clopote din lume, precum şi ilustrarea tipologică a clopoţeilor, talăngilor şi zurgălăilor.
Lucrarea este realizată în forma actuală la capătul a peste 5 ani de studii şi cercetări, cu documentare extinsă la o listă care conţine mai mult de 600 titluri, peste 800 pagini web, precum şi corespondenţe cu alţi colecţionari din 11 ţări, dar şi cu experţi ai unor muzee care deţin colecţii tematice.
Câte un exemplar al trilogiei a fost donat Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Teoctist şi Muzeului Naţional Tehnic “Dimitrie Leonida”.
La data de 31 octombrie 2007 prin decizia Consiliului Ştiinţific al Muzeului Naţional Tehnic, domnul Oana a primit Premiul “Prof. ing. Dimitrie Leonida” al celei de-a X-a ediţii - 2007, pentru contribuţia la realizarea în 2006 a manifestării “Clopotul, limbaj universal” prilej cu care a fost lansată public Trilogia “PROIECTUL UNEI LIMBI UNIVERSALE” - singura enciclopedie mondială despre clopote, clopoţei, talăngi şi zurgălăi, finalizată în 2005 de Ovidiu Oana.