Teatru

Casa cu gardul de tablă (4)

                                                                                                                                        Florin Iordache

ACTUL II

                                                 Scena 4

            State, Mimi, Sile, Economescu, Sfinanţescu, Leca

            Acelaşi decor din Actul I, Scena1... State soarbe tacticos din cafea. Mimi este costumată într-un taior albastru; cu un carneţel şi un pix în mâini tot notează ceva.

            State (soarbe tacticos din cafea): Mimi, ce-ţi mai face soţul?...

            Mimi (nu poate sta locului; rămâne blocată): Care soţ?...

            State (acelaşi joc): Era să zic fostul soţ!

            Mimi (acelaşi joc): Care fost soţ?...

            State (acelaşi joc): Gigică, inginerul electronist!

            Mimi (acelaşi joc): Care Gigică, care inginer electronist?...

            State (acelaşi joc): Gigică, inginerul electronist, care lucra ca portar la un hotel de lux şi era preşedintele cenaclului „Electronii” ?...

            Mimi (acelaşi joc): Domnule Director, dar v-am mai spus-o: nu am fost căsătorită!...Sunt o femeie liberă şi neprihănită!...(ceasul cu cuc arată ora exactă şi se aude Cucu, Cucu…şi lozinca mobilizatoare “Mimi luptăm pentru îndeplinirea planului ”)

            State (furios): Într-un minut să dispară cucul ăsta mecanic!...Mă scoate din sărite şi nici măcar nu arată ora exactă!...Să vină Sile şi să-l demonteze!

            Mimi ( deschide uşa şi strigă după Sile): Domnu Sile, la domnul Director!

            Sile (apare ca din pământ): Aici sunt!...Pentru ce m-aţi chemat?...

            Mimi (notează în carneţel): Domnul Director nu mai suportă cucul!...Ia-l de aici!

            Sile (demontează ceasul cu cuc): Imediat, se face!

            State (se calmează): Bine că scap de cucul ăsta, care îmi aducea aminte de mama de la Pietroaia, de chiaburi, de lupta de clasă şi de colectivizarea agriculturii!

            Sile (părăseşte scena cu  ceasul cu cuc): Trăiţi domn’Director!...Sănătate vă dorim!

            State (ţipă la Mimi, care se tot agită pe scenă): Mimi, stai locului!

            Mimi (încremeneşte): Stau domn’Director!...Ce s-a întâmplat?...

            State (agitat): Păi stai odată!

            Mimi (acelaşi joc): Păi nu vedeţi că stau?...

            State (se plimbă cu paşi mari pe scenă): Mimi, cum să-ţi spun, abia acum de când nu se mai află cucul între noi, îmi dau seama ce femeie frumoasă eşti!...Ţi-ai păstrat toate formele!

            Mimi (se întoarce cu faţa la State): Păi nu v-am spus că sunt o femeie liberă şi neprihănită?...

State (se opreşte locului cu braţele întinse): Mimi, dacă eşti o femeie liberă şi neprihănită, vin-o-n braţe să te strâng şi să ne simţim aproape!...

            Mimi (nehotărâtă): Domn’Director, dar cu ce ocazie?...

            State (ca şi când ar da o dispozţie): Cu ocazia faptului că eu sunt directorul tău, iar tu eşti secretara mea!...În toată lumea secretarele sunt iubitele directorilor...Tu nu vezi telenovelele de la televizor?... Uite, cu tine alături simt că nu mai sunt homo!

            Mimi (se aruncă în braţele lui State): State, dacă e să trăim o telenovelă, te iubesc!

            State (o strânge în braţe pe Mimi cu o dorinţă animalică): Mimi, Mimi te voi iubi mereu, toată viaţa, toată viaţa!

Mimi (se desprinde prin luptă din braţele lui State): Domn’Director, ei hai potoliţi-vă că mai avem timp de chestii de astea!...

            State (siderat): Care Director?...

            Mimi (rămâne locului): Cum care Director?...Păi nu sunteţi dumneavoastră Directorul nostru şi Directorul meu şi nu sunt eu secretara dumneavoastră?...

State (acelaşi joc):Nu!

            Mimi (acelaşi joc):Cum nu?...

            State (se bate cu palma pe frunte): Eu sunt sculer-matriţer şi preşedinte de sindicat!...Director m-a făcut doctorul Ambrozie, care mi-a dat şi doctoratul!

            Mimi (acelaşi joc): Şi nici de Stavarache nu vă amintiţi?

            State (siderat): Care Stavarache?

            Mimi (acelaşi joc): Stavarache, care v-a luat locul din Minister pe motiv că era competent, cu studii în Occidentul putred capitalist şi mai era şi comunist cu faţă umană...

            Stavarache, care acum coordonează punerea în aplicare a invenţiei fantastice a tovarăşei Mimi, adică a mea!

            State (se bate cu palma pe frunte): Eu sunt sculer-matriţer şi preşedinte de sindicat!...Director m-a făcut doctorul Ambrozie, care mi-a dat şi doctoratul!

            Mimi (se lasă păgubaşă): Până una alta sunteţi Director şi trebuie să vă citesc din agenda de lucru!...S-au anunţat directorii din  Ministerul Economiei şi Ministerul de Finanţe, un ziarist de la “Flacăra Libertăţii”… Apoi avem o şedinţă de lucru cu tot colectivul iar mâine va intra în probe tehnologice la scară de model-machetă, invenţia fantastică a tovarăşei Mimi, adică a mea !... Deci o agendă încărcată !...(sună telefonul; răspunde la telefon) A sosit domnul Economescu de la Ministerul Economiei !

            State (se aşează la birou): Să intre!

            Mimi (deschide uşa): Poftiţi domnule Director!

            Economescu (strânge mâna lui State şi se aşează pe scaun ): Ecnomescu, director în Ministerul Economiei !...

            State: Directorul State...cu ce vă putem fi de folos?

            Economescu (se foieşte pe scaun): Dorim să încheiem un contract cu cooperativa “Electrocasnica” , ce cu onoare o conduceţi, legat de ultima invenţie a colectivului de aici : ‘’motorul în doi timpi cu energie umană’’. Vrem să adaptăm acest fantastic motor la motoreta “Cobra”!

            State: Mimi notează

            Mimi (în picioare): Asta şi fac, notez!

            State (lungeşte vorba): Domnule...

            Economescu (se foieşte pe scaun): Economescu

            State (lungeşte vorba): Domnule...Economescu, desigur vă vom sprijini, dar ştiţi cum e acum cu subvenţiile de la buget...Toţi trebuie să ne privatizăm, că se spune şi la televizor...să realizăm beneficii, să importăm cât mai puţin şi să exportăm cât mai mult...fiindcă omul este cel mai mare consumator de capital şi nu mai este cel mai de preţ capital ca pe vremea bolşevismului... aşa se spune şi la televizor. După părerea mea morţii sunt cei mai valoroşi, deoarece nu mai consumă decât eventual flori şi lumânări. Chiar astăzi voi avea o întâlnire cu un director din Ministerul de Finanţe!

            Economescu (acelaşi joc): Cumva e vorba de directorul Sfinanţescu?...

            Mimi (în picioare, notează): Da,  aşa se numeşte, domnul director Sfinanţescu!

            Economescu (delirează pe seama lui Sfinanţescu): Sfinanţescu e un şnapan !...Pe unde mă duc dau de el!...Din ce credeţi că şi-a făcut averea, vilele şi maşinile?...Din şpăngi, comisioane şi firme căpuşă!... Dom’le, s-au schimbat regimuri  politice de la împuşcaţi la oamenii liberi şi revoluţionari, s-au schimbat miniştri, dar Sfinanţescu tot lipit de scaun a rămas...Are un lipici de reţetă specială...

            State: Domnule Economescu, mai scurt!...La cât vreţi să se ridice valoarea contractului?...

            Economescu (viclean): Aici e buba, cu banul!...În meseria mea de comerciant totul este frumos, aş zice sublim până se ajunge la chestiunea arzătoare a banilor!...Mai ales că nu sunt banii mei, nu sunt eu bancherul!...Banii sunt ai Poporului, care după ce a construit socialismul de care s-a ales praful, acum construieşte capitalismul, de care nu ştim ce seva alege!

            State (se arată diplomat): Să lăsăm frazele astea de campanie electorală...şi apropo ce politică faceţi, cu cine ţineţi?...

            Economescu (viclean): Cu F.S.N.-ul!

            State (fericit): Ca şi mine revoluţionar socialist şi democratic, aşa cum se spune şi la televizor...Domnule, trebuie să ne înţelegem la afacere!

            Economescu (viclean): Afacere, afacere, dar încă nu suntem convinşi pentru ce afacere?...

            State (derutat): Cum pentru ce?...Pentru invenţia fantastică “Mimi-Star“ de care s-a spus şi la televizor : ‘’motorul în doi timpi cu energie umană’’.

            Economescu (viclean): Donmnule Director, deocamdată nimeni nu a văzut invenţia fantastică Mimi-Star de care s-a spus şi la televizor : “motorul în doi timpi cu energie umană’’.

            State (derutat): A, înţeleg, nu aveţi încredere în invenţia colectivului nostru?

            Economescu (acelaşi joc): Ca să fiu sincer, aş vrea să-mi prezentaţi măcar şi un motoraş pentru jucării mecanice, care să funcţioneze pe bază de energie umană şi vă asigur un contract pe cinste!

            State (îl bate pe umăr pe Economescu): Chiar mâine vom avea probe tehnologice cu primul model-machetă „Mimi-Star”!

            Mimi (confirmă): Mâine  la ora 13 fix, primul motor Mimi-Star din ţara noastră pe bază de energie umană va intra în probe tehnologice!

            Economescu (surprins): Extraordinar!...Fantastic!...Deci voi avea prilejul să asist la probele tehnologice?...

            Mimi : Desigur domnule Director!...(sună telefonul şi ridică receptorul) Domnule director State, a sosit domnul director de la Finanţe, domnul Sfinanţescu!...(pune receptorul în furcă)

            State (se  bate cu palma pe frunte): Sfinanţescu, Sfinanţescu!...Să intre!

            Economescu (surprins): Sfinanţescu, aici?...Nu vreau să dau ochii cu el!

            Mimi (îl conduce pe Economescu la o uşă laterală): Pe aici vă rog!...Daţi de nişte drepte, apoi de o uşă şi vă veţi afla în frumosul nostru parc!...Acum, primăvara, la noi în parc este aşa de plăcut să te odihneşti pe o bancă şi să asculţi cum cântă păsărelele...

            Economescu: Mâine la ora 13 fix revin în acest birou pentru a asista la probele tehnologice!...(părăseşte scena şi în urma lui se aud zgomote şi o buşitură)

            State (se  bate cu palma pe frunte): Sfinanţescu, Sfinanţescu!...Vă aşteptăm!

            Mimi (deschide uşa de la intrare): Poftiţi domnule director Sfinanţescu!

            Sfinanţescu (dă buzna în scenă; este costumat elegant în culori deschise şi ţine în mâini o geantă diplomat de care nu se desparte nici un moment): Directorul Sfinanţescu !...(strânge mâna lui State)

            State (strânge mâna lui Sfinanţescu): State, directorul cooperativei meşteşugăreşti “Electrocasnica”.

            Sfinanţescu (volubil): Domnule, constat în biroul dumneavoastră numai produse de fabricaţie românească!...Sunteţi de admirat pentru patriotismul de care daţi dovadă!...În Occident aţi călătorit?...Eu a trebuit să mă trambalez cu afaceri pe la capitaliştii ăia. Răi, foarte răi capitaliştii, chiar parşivi. Dacă nu eşti cu ochii în patru, în doi timpi şi trei mişcări îţi strecoară o clauză infamă şi pierzi dolarii. Dar cu mine nu le-a mers şi nu le merge! Păi ce, n-au încercat?...Cu ţigări, cu electronice, cu excursii în Baleare…Dar am rezistat tuturor tentaţiilor. De ce să mă mânjesc şi să pierd bunătate de funcţie şi paşaport de serviciu ?...Dar nu mi-aţi răspuns la întrebare:nu aţi călătorit niciodată în Occident ?...

            State (se aşează pe scaunul de la birou): Nu am avut timp de aşa ceva!...Am absolvit o şcoală tehnică, am lucrat ca maistru sculer-matriţer la o fabrică de motoare electrice şi am fost şef de sindicat, iar acum sunt membru de partid socialist şi democratic şi revoluţionar autentic, aşa cum se spune şi la televizor!...Director m-a făcut doctorul Ambrozie şi tot el mi-a dat doctoratul!...(se adresează lui Mimi) Mimi, pastilele !...

            Mimi (scoate un tub din buzunarul taiorului şi pune două pastile în palma întinsă de State ): Luaţi cu încredere, sunt recomandate de domnul doctor Ambrozie!

            State (înghite pastilele şi bea cu nesaţ apa): Aşa!

            Sfinanţescu (curios): Suferiţi de ceva anume?

            State: De ceva cronic!

            Sfinanţescu: Nu vă faceţi griji, toată lumea suferă de ceva cronic!...Oricum, vă recomand să vizitaţi Viena, mai ales dacă aveţi şi preocupări ştiinţifice...La Viena sunt cei mai buni doctori şi cele mai bune spitale...Acolo se operează cei mai importanţi şefi de stat!

            State: Domnule, să lăsăm deoparte aceste discuţii colaterale şi să intrăm în miezul problemei!...Aţi venit în chestiunea cu invenţia...

            Sfinanţescu (curios): Da, aşa e. Ce invenţie mai e şi asta?...Se interesează de ea şi o companie transnaţională!...Nu se înţelege principiul de transformare a energiei umane în energie electrică!...Pe ce vă bazaţi?...Pe biocurenţi?...Pe concentrarea energiei nervoase?...Pe forţa musculară?...

            State (ferm): Deocamdată e secretul colectivului nostru!

            Sfinanţescu: Înţeleg e vorba de informaţii clasificate, adică cum se zicea înainte de revoluţie, secrete de serviciu şi secrete de atat... Eu însă, înainte de a semna contractul, aş dori să asist la probe tehnologice pe un model-machetă!

            State (ferm): Domnule Sfinanţescu, vă informez că proiectul nostru a primit finanţare de grant de la Asociaţia Inventatorilor Revoluţionari!...S-a spus şi la televizor.

            Sfinanţescu: Excelent!...Deşi cu televizorul s-a prostit poporul!...Eu vă pot oferi cea mai bună reclamă din fondurile Ministerului dacă probele tehnologice vor avea succes!

Mimi (intervine cu aplomb): Mâine la ora 13 fix avem o întâlnire de lucru cu întreg colectivul nostru pentru a pune în probe tehnologice primul motor ce va funcţiona cu energie umană, marca Mimi-Star!...(sună telefonul;ridică receptorul) Alo?... (se adresează lui State) Ziaristul Leca de la “Flacăra Libertăţii”…

            State (ferm):Să intre!

            Mimi : Poate să intre!...(pune telefonul în furcă)

            Sfinanţescu (preocupat): Nu vreau să dau ochii cu ziaristul!...Nu-mi plac ziariştii!...Prea le umflă, prea le ştiu pe toate, prea îşi bagă nasul unde nu le fierbe oala!...Dacă Rapidul nu va lua nici anul acesta campionatul, e tot din vina lor!

            State : Mimi condu-l pe domnul director cum l-ai condus şi pe domnul director Economescu!

            Sfinanţescu (foarte surprins): Cum, Economescu a fost aici şi mie nu mi-aţi spus?... Mâine la ora 13 fix voi fi aici pentru a asista la probele tehnologice!...Vă salut domnule Director!

            State : Vă salut!

            Mimi (îl conduce pe Sfinanţescu la uşa laterală): Pe aici vă rog!...Daţi de nişte drepte, apoi de o uşă şi vă veţi afla în frumosul nostru parc!...Acum, primăvara, la noi în parc este aşa de plăcut să te odihneşti pe o bancă şi să asculţi cum cântă păsărelele...

            Sfinanţescu : Pe curând!... Mâine la 13 fix! (părăseşte scena şi în urma lui se aud zgomote şi o buşitură)

            Mimi (deschide uşa de la intrare): Poftiţi domnule ziarist Leca!

            Leca (este un bărbat frumos, înalt, spătos, blond şi cu ochi albaştri): Permiteţi-mi să mă prezint: sunt ziaristul             Leca de la “Flacăra Libertăţii”…(sărută mâna lui Mimi şi are revelaţia femeii fatale) Sper să avem o convorbire foarte interesantă. (strânge bărbăteşte mâna lui State) Vi s-a dus peste tot vestea!...Sunteţi în preajma finalizării unei descoperiri epocale:  primul motor ce va funcţiona cu energie umană, marca “Mimi-Star”!...S-a spus şi la televizor.

            State (doct): Domnule ziarist, la omul de tip nou, capitalist, se potriveşte cel mai bine un motor de tip nou!

            Leca (surprins de replica lui State, schimbă priviri cu Mimi):Gândit adânc. Chiar aşa voi intitula articolul meu :”la capitalişti noi, motoare noi”…Totuşi, intrând în miezul problemei, credeţi că acest motor este cu adevărat revoluţionar?

            State (intră în transă): Dacă e revoluţionar?...E foarte revoluţionar!... Numai nişte revoluţionari socialişti şi democraţi ca noi pot să facă descoperiri revoluţionare!... Practica odioşilor capitalişti de  a ţine în seifurile lor cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii va lua sfârşit odată cu măreaţa noastră descoperire revoluţionară!...Mîine la ora 13 fix motorul “Mimi-Star” va intra în probe tehnologice!...